Alexander Adamescu poate fi extrădat în România

Alexander Adamescu – aflat la Londra şi vizat încă din 2016 de un mandat european de arestare pentru acuzația de mituire a unor judecători la Bucureşti – poate fi extrădat în România în condiţiile în care, pe 20 octombrie 2020, Curtea Supremă a Regatului Unit i-a respins apelul împotriva deciziei de extrădare emisă de West Magistrates Court, în aprilie 2018, potrivit portalului Curţii Supreme de la Londra.

Adamescu s-a apărat în faţa instanţelor britanice susţinând că a fost vânat de DNA din motive politice, la comanda fostului premier, Victor Ponta. El a susţinut că, odată extrădat în România, nu se va putea apăra în faţa sistemului corupt de justiţie de la Bucureşti.

În replică, magistraţii Curţii Supreme de la Londra, lordul judecător Holroyde şi judecătorul Garnham, au realizat o trecere amănunţită în revistă a sistemului juridic, constituţional şi politic din România şi a dosarului familiei Adamescu.

Magistrații britanici au arătat că Laura Codruţa Kovesi a fost numită şefa DNA în 2013 de către preşedintele Traian Băsescu, iar Dan Adamescu, tatăl lui Alexander Adamescu, s-a numărat printre suporterii lui Băsescu.

„La fel ca el (judecătorul fondului – n.r.), am fost frapați de absența oricărei explicații logice sau convingătoare în legătură cu motivul pentru care care apelantul (Alexander Adamescu – n.r.) ar fi fost urmărit penal din motive politice după ce dl. Ponta a părăsit funcţia de prim-ministru şi a continuat să fie anchetat politic după condamnarea şi decesul tatălui său, despre care se susţine că era ţinta principală a domnului Ponta. Nu suntem convinși de susținerea dlui Keith (unul dintre avocaţii lui Adamescu – n.r.) potrivit căreia, chiar și după plecarea lui Ponta din funcția de premier, era inevitabil ca ancheta motivată politic pe care acesta a instigat-o să rezulte în inculparea apelantului”, arată magistraţii englezi.

„Din dovezi reiese clar că România a fost afectată de probleme de corupție și că independența justiţiei a fost uneori compromisă. Mita primită de judecătorii Stanciu și Rovenţa, indiferent dacă apelantul (Alexander Adamescu – n.r) a fost sau nu complice, este în sine un indiciu al corupției care afectează statul de drept. Cu toate acestea, este la fel de clar că s-au făcut eforturi substanțiale în ultimii ani pentru combaterea corupției, pentru independența justiţiei și a statului de drept. Rapoartele MCV recunosc atât progresele, cât şi paşii înapoi. În general, deși graficul reformelor nu a arătat o linie dreaptă, este – în opinia noastră – clar că s-au făcut progrese substanțiale, iar ultimul raport arată evoluții recente pozitive. Este clar că reformele anticorupţie au un sprijin larg din partea populaţiei; iar dovezile arată că au și sprijinul sistemului de justiţie.

Există, credem, ceva paradoxal în cazul apelantuluiu: el susține că sistemul judiciar este atât de corupt, iar statul de drept atât de slăbit, încât nu poate avea un proces echitabil; dar pe tot parcursul probatoriului pe care se bazează, există dovezi clare ale progreselor privind reformele și sprijinul justiţiei pentru statul de drept.

De exemplu, divulgarea protocoalelor secrete – despre care susține că indică faptul că independența justiţiei a fost grav compromisă – a fost un motiv de mare îngrijorare din partea reprezentanților curților de apel românești, care au căutat asistență din partea Consiliului Superior al Magistraturii; și ni s-a spus că Curtea Constituțională (a cărei independență nu se spune că a fost compromisă) a decis că unele dintre protocoale sunt neconstituționale. În aceste condiții, apelantul nu poate, în opinia noastră, să indice niciun argument convingător în sprijinul tezei potrivit căreia nu ar avea parte de un proces echitabil”, au arătat magistraţii Curţii Supreme de la Londra, lordul judecător Holroyde şi judecătorul Garnham, în motivarea respingerii apelului lui Alexander Adamescu.