Cel mai vechi ADN din lume secvențiat vreodată, datând de mai bine de un milion de ani, a fost recuperat din dinți de mamut îngropați în permafrostul din Siberia, a dezvăluit un studiu publicat miercuri, relatează AFP.
Analizele efectuate pe trei specimente de mamut au adus o lumină nouă cu privire la era glaciară, când au domnit mamifere mari, iar moștenirea mamutului lânos, ultimii supreviețuitori au dispărut cu doar 4.000 de ani în urmă din insula Wrangel, în largul Siberiei.
Genomurile descifrate depășesc cu mult cel mai vechi ADN secvențiat vreodată, cel al unui cal cu o vechime de 500.000 – 700.000 de ani.
Aici, ADN-ul „este incredibil de vechi. Probele sunt de o mie de ori mai vechi decât rămășițele vikingilor și chiar sunt anterioare existenței oamenilor moderni și a neanderthalienilor”, se minunează Love Dalen de la Centrul de Paleontologie din Stockholm, care a supravervizat studiul publicat în revista Nature.
Fosilele au fost descoperite în anii 1970 în Siberia, în permafrost și păstrate la Academia Rusă de Științe din Moscova.
Cercetătorii au reușit mai întâi să dateze dinții (molarii) comparându-i cu alte specii, cum ar fi rozătoarele mici.
Aceste comparații timpurii au sugerat că două dintre mamiferele mari erau mamuți de stepă vechi de peste un milion de ani. Cel mai ”tânăr” dintre cei trei, în vârstă de aproximativ 800.000 de ani, a fost cel mai vechi mamut lânos (o specie care are ca strămoș mamutul de stepă) descoperit vreodată.
Dar cercetătorii au mers mai departe, reușind să extragă date genetice din mici probe de pudră dentară.
În ciuda stării lor degradate, oamenii de știință au reușit să secvențeze milioane de perechi de baze, elementele care alcătuiesc ADN-ul, și estimează vârsta din aceste informații valoroase, care sunt mai precise decât dovezile geologice.
Verdict: cel mai vechi mamut, numit Krestovka, este chiar mai vechi decât s-a estimat inițial la 1,65 milioane de ani; al doilea, Adycha, are 1,34 milioane de ani. Iar „cel mai tânăr” Chukochya – are o vechime de aproximativ 870.000 de ani.
Folosind genomul unui elefant african, un văr modern al mamutului, cercetătorii au descoperit, de asemenea, că cel mai vechi, Krestovka, provine dintr-o linie genetică până acum necunoscută, care s-ar fi tras din alte specii de acolo. Avea aproximativ 2 milioane de ani și apoi a colonizat America de Nord.
Alte analize au relevat variații genetice asociate vieții în Arctica, cum ar fi pilozitatea, termoreglarea sau depunerile de grăsime, sugerând că mamuții erau păroși cu mult înainte de apariția congenerului lor lânos.
Dezghețul permafrostului siberian, legat de încălzirea globală, dezvăluie din ce în ce mai multe fosile. O adevărată mină care îi face pe oamenii de știință dornici să studieze și trecutul animalelor mai mici, cum ar fi strămoșii elanilor sau lemingilor.
