Consilierii secreți ai ANCOM. Soții, politicieni și apropiați ai puterii
Șapte oameni din umbră, fără CV-uri publice, fără declarații de avere și necunoscuți publicului, formează „departamentul de consilieri de specialitate” al ANCOM – instituția care reglementează comunicațiile din România. Pentru prima dată, numele lor ies la iveală, odată cu o documentare HotNews care arată o rețea de legături politice, personale și de influență, construită în jurul președintelui Valeriu Zgonea și al secretarului general Marius Săceanu.
ANCOM, instituția-cheie pentru piața telecomunicațiilor, are un departament aparte, creat în 2015, condus de secretarul general Marius Săceanu. Oficial, este o structură „strategică”, menită să aducă expertiză în domenii complexe. Neoficial, spun surse politice, ar fi „cimitirul elefanților” – locul unde sunt relocați angajați cu relații și protecție politică, dar fără rol operațional real.
„Sunt oameni pe care te poţi baza pentru o strategie, s-ar fi irosit ca şefi ai unei structuri”, afirmă Săceanu, descriind propria creație.
Președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, completează: „S-a construit în societatea românească preconcepţia că, dacă eşti soţia sau soţul cuiva, automat eşti incompetent. Doar că percepţia omoară adevărul”.
Cine sunt cei șapte consilieri ai ANCOM
Laura Zgonea, soția președintelui instituției, lucrează la ANCOM din 2018. A fost director juridic și apoi secretar general al instituției, înainte de a deveni consilier de specialitate. Este singura care și-a depus declarația de avere – după numirea soțului său în funcția de președinte.
Elena Cristina Ionescu, soția șefului interimar al SRI, Răzvan Ionescu, este la ANCOM din 2020. Înainte, a lucrat la BCR și Loteria Română. Salariul său actual este de 20.800 de lei lunar, mai mare decât cel al soțului. Jurnalistul Patrick Andre de Hillerin nota că, la concursul prin care a fost angajată, „nu a mai participat nimeni altcineva”.
Flavia Mihaela Petruș, membră PNL și consilier local la Cluj-Napoca, este absolventă a Facultății de Comunicare și Relații Publice a UBB. În trecut, a fost consilier al fostului președinte ANCOM, Sorin Grindeanu, și face parte din cercul liberalilor clujeni, alături de Emil Boc și Ilie Bolojan.
Radu Țuțu, membru PSD și fost consilier al Gabrielei Firea, este un alt nume politic. Recomandat de Rodica Nassar, lider PSD Sector 2, a deținut simultan patru funcții la stat – printre care consilier al președintelui ANCOM și membru în mai multe consilii de administrație.
Leontin Nicolae de Maio, fost vicepreședinte PNL Timiș și fost director adjunct al Aeroportului din Timișoara, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru refuzul recoltării probelor biologice. În prezent, coordonează activitatea consilierilor din ANCOM.
Oana Costinela Constantinescu, fost consilier la Ministerul Afacerilor Externe, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuția la Președinția rotativă a Consiliului UE, lucrează concomitent în mai multe instituții publice. În declarația sa de avere, veniturile de la ANCOM sunt acoperite de o bandă neagră.
Alina Șumudică, specialistă în comunicare, este angajată a ANCOM din 2008. A absolvit ASE și a fost implicată în campaniile de comunicare publică ale instituției.
Salarii și lipsă de transparență
Nici președintele ANCOM, nici secretarul general nu au oferit date exacte despre salariile consilierilor. „Sunt informații personale”, afirmă Zgonea. Totuși, Săceanu admite că aceștia sunt plătiți „în partea superioară a grilei de salarizare”.
Declarația de avere a lui Răzvan Ionescu oferă o imagine mai clară: 20.800 lei net pe lună, adică aproximativ 4.000 de euro. Suma este de șase ori mai mică decât cea invocată de USR în februarie, când partidul acuza că „șapte consilieri fără pregătire tehnică” consumă două milioane de euro anual.
Politică, influență și relații personale
Legăturile consilierilor trimit direct spre zonele de influență ale celor mai mari partide. Trei au conexiuni cu PNL, doi cu PSD, unul cu SRI și unul cu MAE.
Întrebați despre aceste legături, Zgonea și Săceanu resping ideea unei rețele de influență. „Nu contează afilierea, contează competența”, spune președintele ANCOM. „E vorba despre oameni cu experiență strategică.”
Totuși, în lipsa CV-urilor, a declarațiilor de avere și a unor atribuții clar definite, departamentul rămâne învăluit în opacitate.
„Cimitirul elefanților” din instituțiile statului
Surse politice descriu astfel de structuri ca mecanisme de protecție pentru oamenii cu relații: „Nu pot fi dați afară, sunt protejați de statutul funcționarului public. Ca să nu blocheze instituția, sunt mutați în departamente unde nu încurcă, dar nici nu fac nimic.”
Pentru ANCOM, o instituție cu buget de sute de milioane de lei și rol esențial în reglementarea comunicațiilor, o asemenea lipsă de transparență ridică semne de întrebare.
Într-o Românie care vorbește tot mai des despre digitalizare și integritate, departamentul de „consilieri de specialitate” al ANCOM pare mai degrabă o relicvă a vechilor rețele de putere – o enclavă de protejați, cu privilegii și salarii de top, într-o instituție care ar trebui să fie un model de transparență digitală.
