Deficit bugetar de peste 76 de miliarde lei după primele șapte luni din 2025

Execuția bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie–iulie 2025 s-a încheiat cu un deficit de 76,44 miliarde lei, echivalent cu 4,04% din PIB, a anunțat Ministerul Finanțelor. Nivelul este similar celui consemnat în primele șapte luni din 2024, însă în termeni nominali deficitul este mai mare cu 5,4 miliarde lei față de anul precedent.

Veniturile statului, în creștere

Veniturile totale au însumat 370,77 miliarde lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă din 2024. Ponderea acestora în PIB a urcat cu 0,74 puncte procentuale, evoluție susținută de:

creșterea încasărilor din impozitul pe salarii și venit (+21,3%), în special din dividendele distribuite în 2024 și impozitarea acestora cu 8%; majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (+10,8%), influențată de transferuri mai mari către Pilonul II de pensii; încasări mai mari din impozitul pe profit (+11,1%) și accize (+13,2%); o creștere de 33,6% a sumelor rambursate de Uniunea Europeană.

Veniturile nete din TVA au ajuns la aproape 70 miliarde lei, în urcare cu 5,7% față de anul trecut, în timp ce veniturile nefiscale au fost de 34,71 miliarde lei.

Cheltuieli ridicate și presiune pe deficit

Cheltuielile bugetare au totalizat 447,21 miliarde lei, cu 11,1% mai mari față de perioada similară din 2024. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la:

asistența socială: 147,54 miliarde lei (+14,7%), în principal ca urmare a recalculării pensiilor și a compensațiilor pentru facturile la energie; cheltuielile cu dobânzile: 31,71 miliarde lei, cu aproape 10 miliarde mai mult decât anul trecut; investițiile publice: 61,68 miliarde lei, în creștere cu 8,23%.

Cheltuielile de personal s-au ridicat la aproape 100 miliarde lei, în creștere cu 7,9%, iar cele cu bunuri și servicii au rămas relativ stabile, cu o majorare de doar 0,5%.

Avertismentul Ministerului Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția că, deși deficitul a rămas la nivelul anului trecut, situația rămâne fragilă:

„Deși deficitul a scăzut ușor în primele șapte luni, este în continuare la un nivel ridicat. Pericolul retrogradării ratingului investițional rămâne real. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm ritmul ascendent al colectării și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplină bugetară, investiții strategice și însănătoșirea economiei.”

Execuția bugetară confirmă că România continuă să se confrunte cu presiuni majore pe partea de cheltuieli, în special din cauza pensiilor și a dobânzilor, în timp ce veniturile, deși în creștere, nu reușesc să reducă semnificativ deficitul. Astfel, controlul cheltuielilor și o colectare eficientă rămân priorități pentru menținerea stabilității financiare.