Europa caută să facă scut împotriva dronelor rusești

Summitul UE de la Copenhaga a adus miercuri în prim-plan temerile crescânde legate de incursiunile aeriene rusești și nevoia unui răspuns comun. Liderii europeni au susținut ideea unui „zid anti-drone”, însă au rămas divergențe privind modul de implementare și costurile uriașe pe care le presupune un astfel de proiect.

Discuțiile au avut loc pe fondul unor incidente recente: Danemarca s-a confruntat săptămâna trecută cu drone suspecte în spațiul său aerian, iar Polonia și Estonia au raportat la rândul lor violări de către aeronave rusești. Situația a dus la măsuri de securitate sporite, inclusiv desfășurarea de trupe și sisteme anti-dronă în jurul capitalei daneze.

„Europa trebuie să fie capabilă să se apere. Trebuie să ne consolidăm producția și rețeaua de apărare anti-drone”, a afirmat premierul danez Mette Frederiksen. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a insistat că un scut continental ar trebui să protejeze întregul bloc, cu accent pe flancul estic, dar fără a neglija sudul. Franța și Italia au cerut garanții că proiectul nu va marginaliza frontierele mediteraneene, în timp ce Emmanuel Macron a pledat pentru o abordare mai amplă, bazată pe avertizare timpurie și descurajare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a catalogat ideea drept „necesară și oportună”, în condițiile în care Rusia încearcă, potrivit liderilor europeni, să „testeze” capacitatea de reacție a Occidentului și să provoace diviziuni interne. Kremlinul a respins acuzațiile și a ironizat planul european, afirmând prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov că „istoria a arătat că ridicarea de ziduri este întotdeauna un lucru rău”.

Summitul a deschis și o altă discuție delicată: utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea unui împrumut major destinat Ucrainei. Deși mai multe state au susținut ideea, Ungaria și alți sceptici au blocat orice progres, iar tentativa președintelui Consiliului European, António Costa, de a renunța la veto nu a avut succes.

Deși ședința de la Copenhaga s-a prelungit peste program, ea a fost doar preludiul unor decizii mai dure: pe 23 octombrie, la Bruxelles, liderii europeni vor trebui să hotărască dacă „zidul anti-drone” va rămâne un proiect de intenție sau va deveni realitate, și dacă activele Moscovei vor fi, în cele din urmă, puse la dispoziția Kievului.