Europa își regândește strategia de cercetare în domeniul apărării
Într-un context geopolitic tot mai tensionat, Europa face pași decisivi spre intensificarea cercetării în domeniul apărării, o mișcare ce generează deopotrivă susținere și controverse în mediul academic.
Comisia Europeană propune consolidarea cercetării cu dublă utilizare – atât civilă, cât și militară – inclusiv prin integrarea acestor studii în programul său principal de cercetare, evaluat la miliarde de euro, ceea ce dovedește o schimbare semnificativă față de politica anterioară, care excludea în mod tradițional cercetarea militară.
Germania, un actor cheie în această transformare, încurajează instituțiile să își revizuiască politicile care, timp de decenii, au limitat cercetarea exclusiv la scopuri pașnice. Această schimbare de paradigmă este evidențiată de alocarea recent anunțată de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea forțelor armate germane. „Există o presiune enormă în prezent asupra instituțiilor de cercetare și universităților pentru a-și schimba tradiția îndelungată în cercetarea pașnică și civilă”, avertizează Hannes Jung, fizician la Acceleratorul German de Electroni (DESY) din Hamburg.
Cheltuielile pentru apărare în Uniunea Europeană au crescut cu 10% între 2022 și 2023, ajungând la 279 miliarde de euro. Fondul European de Apărare va aloca 2,7 miliarde de euro pentru cercetare în perioada 2021-2027.
Această măsură a adus și critici iar multe universități europene se opun ideii de a fuziona cercetarea civilă cu cea militară în cadrul programului-cadru al UE. Walter Rosenthal, președintele Conferinței Rectorilor Germani, subliniază că o astfel de fuziune ar putea reduce cooperarea internațională și resursele destinate cercetării civile. În Germania, peste 70 de instituții includ o „clauză civilă” care interzice cercetarea militară dar recent, Bavaria a adoptat o lege care interzice aceste clauze și obligă universitățile să coopereze cu armata la ordinul Ministerului Științei, o decizie care a stârnit proteste în mediul academic.
Situația diferă semnificativ față de Statele Unite și China, unde legăturile dintre mediul academic și sectorul apărării sunt mai strânse și mai bine finanțate. În timp ce Europa își reconfigurează abordarea față de cercetarea în domeniul apărării, dezbaterea privind echilibrul între inovație și valorile academice tradiționale rămâne pe ordinea de zi.
Considerând contextul geopolitic actual este oare chiar necesar ca europa să-și adapteze capacitățile de apărare la noile provocări globale inclusiv prin investiții în știință!?
