Guvernul Bolojan a căzut la moțiunea de cenzură

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Votul marchează finalul mandatului Cabinetului Bolojan și deschide o nouă etapă de negocieri politice pentru formarea unui nou guvern.

Moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost adoptată întrunind peste 233 de voturi.

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului a început la ora 11:00, iar votul asupra moțiunii a debutat în jurul orei 13:30 minute, după încheierea dezbaterilor din plen. Votul a fost secret, cu bile, conform procedurii parlamentare aplicabile moțiunilor de cenzură.

Moțiunea a fost depusă de PSD și AUR și a fost semnată de două sute cincizeci și patru de parlamentari, un număr mai mare decât pragul necesar pentru demiterea Guvernului. În zilele premergătoare votului, liderii PSD și PNL au purtat negocieri intense cu parlamentarii micilor facțiuni de opoziție, în contextul în care rezultatul final depindea de mobilizarea efectivă din plen și de modul în care urmau să voteze parlamentarii neafiliați sau cei din grupurile mai mici.

Căderea Guvernului Bolojan vine după o dezbatere tensionată, în care premierul a respins acuzațiile formulate de inițiatorii moțiunii și a susținut că demersul are „o fractură logică”, în special din partea PSD. Ilie Bolojan le-a reproșat social-democraților că au participat la guvernare și că nu pot critica actuala situație ca și cum nu ar fi avut responsabilitate politică în deciziile anterioare.

„Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? Nu ați fost în Guvern? Dacă nu e adevărată, atunci mințiți în moțiune”, a afirmat premierul de la tribuna Parlamentului.

Într-unul dintre cele mai dure pasaje ale discursului său, Bolojan a atacat acuzațiile privind companiile de stat, susținând că miza reală ar fi controlul asupra acestor societăți. „Moțiunea «Stingem lumina», ca să o simplific, e una de genul: nu ne vindem companiile, le mulgem noi”, a declarat premierul în plenul reunit.

Șeful Guvernului a susținut că România are probleme structurale grave în administrarea companiilor și a resurselor publice, comparând situația cu o rețea de termoficare cu pierderi masive. El a afirmat că statul are „conducte sparte” și că, fără corectarea pierderilor și a mecanismelor prin care banii publici sunt risipiți, bugetul nu poate fi echilibrat.

De cealaltă parte, reprezentanții PSD au acuzat Guvernul că a impus măsuri dure fără o reformă reală. Social-democratul Ștefan Oprea, fost secretar general al Guvernului, a susținut că Executivul condus de Bolojan nu a livrat reformă, ci „tăieri cinice pentru întreținerea mitului reformatorului”.

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a respins acuzațiile premierului privind „baronii locali” și a vorbit despre alocările de fonduri către Bihor și Oradea, precum și despre selecțiile de la companiile de stat. Grindeanu a afirmat că, în domeniul energiei, PSD a avut responsabilitatea guvernării doar zece luni în ultimii ani, în timp ce PNL ar fi gestionat mult mai mult timp domeniul.

USR a criticat dur alianța parlamentară care a dus la adoptarea moțiunii. Radu Miruță a susținut că votul reprezintă o confruntare între un vechi mod de a face politică, bazat pe controlul resurselor statului, și o direcție în care companiile de stat trebuie conduse prin selecții corecte, iar încălcările legii trebuie trimise către Parchet.

Reprezentanții AUR, POT și S.O.S. România au anunțat susținerea moțiunii, în timp ce grupul minorităților naționale a semnalat existența unor opțiuni diferite de vot în interiorul grupului. Varujan Pambuccian a afirmat că scena politică se află într-un conflict prelungit și că, după vot, partidele vor fi nevoite să revină la masa negocierilor pentru a stabili ce urmează.

Prin adoptarea moțiunii, Parlamentul a retras încrederea acordată Guvernului. Potrivit Constituției, Guvernul este demis la data retragerii încrederii de către Parlament, însă rămâne în funcție pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii unui nou Cabinet.

Urmează consultări politice pentru desemnarea unui nou premier și formarea unei majorități capabile să susțină viitorul guvern. În lipsa unei soluții rapide, România intră într-o perioadă de instabilitate politică, cu negocieri complicate între principalele partide parlamentare și cu presiune ridicată asupra agendei economice și bugetare.