Luptă judiciară la vârf: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești contestă suspendarea hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat joi, 24 aprilie, recurs împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Ploiești a suspendat executarea Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 – actul prin care alegerile prezidențiale au fost anulate. Miza juridică și politică a acestui demers este una de proporții, întrucât atinge fundamentul legitimității procesului electoral și rolul instanțelor în controlul deciziilor Curții Constituționale.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul General, recursul a fost înaintat în dosarul nr. 301/42/2025, aflat pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Ploiești. Instituția contestă decizia instanței de a admite o cerere de suspendare a executării Hotărârii CCR nr. 32/2024 și de a anula acest act.

Hotărâre de impact: suspendarea deciziei CCR

Decizia contestată de Parchet prevede următoarele: „Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluționarea definitivă a cauzei. Admite acțiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare.”

Această hotărâre judecătorească fără precedent deschide o breșă juridică semnificativă: ea suspendă temporar efectele unei decizii a Curții Constituționale, o instituție al cărei rol este tocmai acela de a interpreta Constituția și de a avea ultimul cuvânt în materie de validitate a actelor legislative și electorale.

O confruntare instituțională cu implicații majore

Declarația de recurs a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești atrage atenția asupra tensiunilor existente între autoritățile judiciare și cele constituționale, într-un context în care anularea alegerilor prezidențiale a generat ample controverse și dezbateri în societatea românească. Recursul are potențialul de a stabili un precedent cu impact semnificativ asupra separației puterilor în stat și asupra modului în care hotărârile CCR pot fi sau nu pot fi contestate pe cale administrativă.

Deznodământul acestui caz este așteptat cu mare interes atât de clasa politică, cât și de opinia publică, întrucât ar putea redeschide discuția despre reluarea alegerilor prezidențiale sau despre confirmarea validității celor deja anulate. În joc nu este doar soarta unei alegeri, ci chiar echilibrul constituțional al României.