Moaștele Sfintei Împărătese Elena aduse din Veneția în România, pentru prima dată în istorie

Eveniment de o însemnătate spirituală rară: pelerinaj de amploare la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman, cu oprire la Catedrala Patriarhală din București

Un eveniment de excepție va marca viața spirituală a României în perioada 1–8 mai: moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse în pelerinaj din Veneția la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman. În cursul zilei de miercuri, moaștele vor fi așezate pentru câteva ore spre închinare în proximitatea Catedralei Patriarhale din București, în Baldachinul Sfinților.

„Anul acesta este un an special, deoarece vom avea bucuria de a avea, aici, trupul întreg al Sfintei Împărătese Elena”, a declarat vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, Serafim Baciu, subliniind importanța evenimentului în contextul aniversării a 140 de ani de Autocefalie, 100 de ani de Patriarhat și 1.700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea.

Delegația Patriarhiei din Veneția va ajunge în România miercuri, la ora 14:00, racla cu moaștele fiind dusă în procesiune spre Catedrala Patriarhală. Aici se va oficia o slujbă religioasă, după care, între orele 15:30 și 18:00, racla va fi așezată spre închinare credincioșilor. La ora 18:00, moaștele vor fi transportate la Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca, unde vor fi întâmpinate de Episcopul Alexandriei și Teleormanului, Preasfințitul Părinte Galaction. Mănăstirea va rămâne deschisă non-stop pentru pelerini până pe 8 mai.

Un destin al sfințeniei și al jertfei

Sfânta Elena, trăitoare între anii 250–330 d.Hr., este una dintre cele mai venerate femei sfinte ale creștinismului. Prin evlavia și hotărârea sa, a fost descoperit locul Golgotei și lemnul Sfintei Cruci. A ctitorit numeroase biserici, între care și Biserica Învierii din Ierusalim, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Canonizată de Biserica Ortodoxă și socotită „întocmai cu Apostolii”, împreună cu fiul ei, Sfântul Constantin, Împărăteasa Elena este sărbătorită la 21 mai în Biserica Ortodoxă și Greco-Catolică, și la 18 august în Biserica Romano-Catolică.

De la Roma, la Constantinopol și apoi la Veneția

Inițial înmormântată la Roma, trupul Sfintei Elena a fost transferat la Constantinopol. În anul 1211, în contextul cruciadelor, moaștele au fost transportate de cavalerii venețieni la Veneția, unde au rămas timp de peste opt secole. Abia în 2017, moaștele au fost scoase pentru prima dată în pelerinaj, în Grecia. România devine acum a doua țară ortodoxă care găzduiește aceste sfinte relicve.

Evenimentul de la București și Teleorman are loc în contextul pelerinajului anual organizat cu ocazia Duminicii Femeilor Mironosițe, zi de prăznuire specială în calendarul ortodox, în care este cinstit curajul și credința femeilor care au urmat pe Hristos până la cruce și au devenit vestitoare ale Învierii.

Pentru credincioșii români, această aducere a moaștelor reprezintă o ocazie unică de reculegere, rugăciune și întâlnire cu una dintre cele mai mari figuri ale sfințeniei creștine, un moment care reînvie rădăcinile istorice ale credinței și reafirmă locul spiritual al României în marea familie a Ortodoxiei.