Moțiunea contra Guvernului Bolojan, la vot
Parlamentul decide luni după-amiază dacă Executivul condus de Ilie Bolojan își continuă mandatul, într-un vot care testează direct soliditatea majorității și tensiunile acumulate în jurul politicilor de austeritate.
Moțiunea de cenzură intitulată „România nu este de vânzare – fără progresiști la guvernare”, depusă de Opoziție, este dezbătută și supusă votului în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, de la ora 14.00. Textul moțiunii, citit săptămâna trecută în Parlament, atacă frontal bilanțul guvernării, acuzând cabinetul Bolojan de decizii luate „împotriva propriului popor”, de agravarea problemelor economice și sociale și de lipsă de transparență în administrație și în zona achizițiilor din apărare.
Un punct central al moțiunii este așa-numitul „dezastru de la Paltinu”, prezentat de inițiatori drept simptom al unei guvernări care ar fi acționat fără planuri etapizate și fără soluții alternative. Opoziția susține că golirea barajului ar fi fost decisă în plin cod meteorologic cu risc hidrologic, fără sursă alternativă de apă și cu rezervoare deja goale, ceea ce ar fi dus la captarea apei din straturile joase ale lacului, cu turbiditate extremă, situație în care stația de epurare Voila ar fi cedat. În logica moțiunii, episodul este invocat ca dovadă a unei administrații care produce crize, în loc să le prevină.
În plan economic, Opoziția acuză guvernul de „supra-îndatorare” și de derapaje bugetare, invocând creșterea datoriei publice până la aproape o mie optzeci și cinci de miliarde de lei, echivalentul a cincizeci și nouă virgulă șapte la sută din PIB, precum și un deficit bugetar de o sută nouă miliarde de lei în primele zece luni ale anului. În același timp, inițiatorii vorbesc despre presiunea dobânzilor, despre ținta de deficit stabilită prin rectificare la opt virgulă patru la sută din PIB și despre acumularea unor datorii către furnizori și companii, cu efecte în lanț: șantiere înghețate, constructori aproape de faliment și o creștere a numărului firmelor dizolvate.
Moțiunea atacă și politicile fiscale, acuzând guvernul că „taxează tot ce mișcă” și că a alimentat scăderea puterii de cumpărare. În text sunt invocate valori ale inflației raportate la toamna lui două mii douăzeci și cinci, scumpiri ale energiei electrice după încheierea schemei de plafonare și compensare de la unu iulie, precum și o contracție economică de zero virgulă doi la sută în trimestrul al treilea. Opoziția vorbește despre un climat fiscal ostil pentru întreprinderile mici, creșterea insolvențelor și dificultăți majore pentru IMM-uri în plata taxelor, argumentând că măsurile de echilibrare au fost puse pe umerii economiei reale.
Un capitol amplu este dedicat sănătății, unde Opoziția susține că guvernul ar fi tratat domeniul ca pe „un experiment contabil”, prin reduceri de personal, tăieri de bugete și reorganizări care ar fi lăsat spitalele fără resurse pentru pacienți. În același registru, sunt criticate modificările legate de contribuția la sănătate, introduse de la unu august două mii douăzeci și cinci, pentru mai multe categorii: coasigurați, beneficiari ai unor drepturi stabilite prin legi speciale, șomeri indemnizați, persoane în concediu pentru creșterea copilului, beneficiari ai venitului minim de incluziune, personal monahal fără venituri și pensionari cu pensii peste trei mii de lei, pentru partea care depășește pragul.
Educația este descrisă de inițiatori ca o „reformă prin abandon”, cu acuzații privind comasări, reduceri masive de personal și ignorarea comunităților locale. Opoziția invocă scăderea numărului de angajați în sectorul public între mai și septembrie, susținând că cea mai mare parte a reducerilor ar fi lovit în învățământ. În același timp, textul moțiunii vorbește despre infrastructură precară, școli neconsolidate și o finanțare considerată „mincinoasă”, într-un tablou în care eșecul combaterii analfabetismului funcțional devine o acuzație politică directă.
Moțiunea include, de asemenea, acuzații privind protecția socială și administrația locală, unde Opoziția susține că reducerile de personal ar fi fost impuse fără criterii transparente, generând o „loterie administrativă” între localități și un deficit de capacitate pentru servicii publice esențiale. În planul apărării, inițiatorii critică ritmul și opacitatea cheltuielilor militare, reclamând lipsa transferului tehnologic și riscul ca România să devină „client strategic”, în timp ce domenii precum sănătatea și educația sunt supuse austerității.
De partea sa, premierul Ilie Bolojan a transmis că nu are emoții în privința votului și a insistat că miza nu trebuie redusă la păstrarea unei funcții. Într-un mesaj formulat înaintea dezbaterii, șeful Executivului a avertizat că problemele României nu dispar odată cu schimbarea premierului sau a majorității și că ele trebuie gestionate prin corectarea deficitelor, crearea condițiilor de dezvoltare și negocieri dificile. Totodată, Bolojan a sugerat că moțiunea va funcționa ca un test al coeziunii coaliției, în condițiile în care, în astfel de momente, majoritățile sunt verificate cel mai clar.
Votul de luni după-amiază va decide dacă moțiunea strânge majoritatea necesară pentru demiterea guvernului și va oferi, în același timp, o radiografie a raportului de forțe din Parlament, într-un context în care opoziția încearcă să transforme nemulțumirile economice și sociale într-un verdict politic, iar guvernul mizează pe disciplina coaliției și pe argumentul continuității într-o perioadă de presiune bugetară.
