Prețul carburanților crește în România, deși petrolul se ieftinește, explică specialiștii
România se confruntă cu o creștere a prețurilor la carburanți, în ciuda scăderii cotațiilor petrolului pe plan mondial. Măsurile guvernamentale menite să protejeze consumatorii par să aibă efecte contrare, conform specialiștilor în energie.
În luna mai, România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care motorina s-a scumpit, iar tendința a continuat și în luna iunie. Această situație a fost generată de o ordonanță guvernamentală adoptată la sfârșitul lunii martie, care a plafonat marja de profit a companiilor la nivelul mediu din anul precedent. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a subliniat că această măsură, prezentată ca un instrument de protecție a consumatorilor, nu a avut efectele dorite.
Chisăliță a explicat că, în mod normal, scăderea costului materiei prime ar trebui să conducă la o reducere a prețurilor pentru consumatori, prin intermediul unei concurențe sănătoase. Totuși, plafonarea adaosului comercial a creat o referință artificială, iar companiile tind să mențină prețurile la un nivel superior, chiar și atunci când costurile de producție scad.
Specialistul a adăugat că intervențiile guvernamentale în formarea prețurilor sunt adesea prezentate ca soluții simple, dar pot avea efecte secundare neprevăzute. De exemplu, o reglementare destinată să limiteze profiturile excesive poate reduce presiunea concurențială, ceea ce duce la stagnarea procesului de ieftinire a produselor. În România, structura pieței carburanților este dominată de câțiva jucători mari, ceea ce amplifică efectele negative ale intervenției statului.
La sfârșitul lunii martie, Guvernul a declarat o situație de criză pe piața carburanților și a implementat măsuri pentru o perioadă de trei luni. Acestea includ limitarea adaosului comercial practicat de operatorii economici, excepție făcând exporturile și livrările intra-comunitare. În cazul în care se constată depășiri ale limitelor stabilite, companiile riscă amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancționării.
