Războiul hibrid mută conflictul din Ucraina în inima Europei

Fără să apese pe trăgaci, Vladimir Putin a reușit să aducă, în ultimele săptămâni, războiul din Ucraina direct în casele europenilor, printr-un val de atacuri hibride care au perturbat aeroporturi, baze militare și rețele informatice. O analiză CNN arată cum Moscova testează reziliența Occidentului prin „zgomote invizibile” mai degrabă decât prin explozii.

Premierul danez Mette Frederiksen a recunoscut că aceste acțiuni trebuie privite ca „o nouă realitate”, după ce drone suspecte au provocat haos pe aeroporturile din Copenhaga și în jurul bazelor militare. În lipsa unor probe directe, autoritățile evită să arate cu degetul spre Rusia, însă serviciile de securitate avertizează că riscul de sabotaj rusesc este ridicat. Această ambiguitate servește Moscovei: întreținerea fricii și a incertitudinii erodează încrederea publicului în instituțiile statelor europene.

Incidente similare se înmulțesc în regiune: drone rusești detectate deasupra Poloniei, incursiuni aeriene în spațiul Estoniei, atacuri cibernetice asupra infrastructurii de transport și chiar acte de sabotaj în Marea Britanie și Polonia. Toate acestea cresc costurile de apărare ale Europei, obligând guvernele să investească masiv în apărare aeriană și protecția infrastructurii critice. Un paradox periculos se conturează: NATO ajunge să cheltuiască milioane pentru a doborî drone ieftine, în timp ce Kremlinul își atinge obiectivul de a crea haos cu resurse minime.

Pentru Putin, aceste tactici aduc câștiguri strategice pe termen scurt – slăbesc coeziunea occidentală și sporesc presiunea asupra guvernelor europene. Dar ele vin și cu riscuri. Un atac ieșit de sub control ar putea provoca victime civile într-o țară NATO și ar declanșa un răspuns disproporționat. Iar impredictibilitatea administrației Trump, prinsă între dorința de a responsabiliza Europa și necesitatea de a sprijini Ucraina, adaugă o doză de incertitudine suplimentară.

Astfel, războiul hibrid al Rusiei nu se măsoară doar în drone doborâte sau servere compromise, ci mai ales în anxietatea colectivă pe care o răspândește în Europa – un front invizibil, dar la fel de periculos ca cel din Ucraina.