România apare în dosarul Epstein: plăţi la Iaşi

Documente publicate de Departamentul de Justiţie al SUA indică plăţi de zeci de mii de euro către o femeie din România şi confirmă rolul Europei de Est ca zonă majoră de origine a victimelor traficului sexual.

România este menţionată direct în documentele recente făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA în aşa-numitul „Dosar Epstein”, care reuneşte sute de mii de pagini legate de anchetele privind activitatea finanţatorului american Jeffrey Epstein. Potrivit acestor documente, o fundaţie controlată de Epstein ar fi transferat peste treizeci de mii de euro către contul unei femei din Iaşi, deschis la Banca Transilvania, numele acesteia fiind anonimizat de justiţia americană.

Documentele includ rapoarte interne şi analize realizate în jurul condamnării lui Epstein din anul două mii opt, care arătau că aproape două treimi dintre femeile traficate pentru prostituţie la nivel mondial proveneau din Europa de Est. Printre statele identificate ca principale ţări-sursă se numără România, alături de Albania, Moldova, Bulgaria, Rusia, Belarus şi Ucraina.

Un raport de conformitate privind traficul de persoane, realizat de structurile anti-spălare de bani ale JPMorgan Chase, arată că banca deţinea informaţii potrivit cărora Epstein efectuase, între anii două mii trei şi două mii opt, plăţi de cel puţin un milion două sute de mii de dolari către fete sau femei, multe dintre acestea având nume din Europa de Est. Chiar şi după ce Epstein a părăsit banca, plăţile ar fi continuat, ajungând la aproape trei milioane de dolari suplimentari.

În documente se menţionează explicit existenţa unor transferuri către zone considerate cu risc ridicat, precum Belarus, Lituania şi Rusia, dar şi către România. Unul dintre transferuri vizează un cont din Iaşi, unde ar fi ajuns peste treizeci de mii de euro, fără ca documentele să indice existenţa unor justificări clare pentru aceste sume.

O româncă apare şi într-un dosar care vizează Fundația C.O.U.Q., Inc., o organizaţie non-profit scutită de impozite, în cadrul căreia Epstein figura ca preşedinte. Declaraţia fiscală din anul două mii doisprezece indică mai multe plăţi către femei, însumând peste treizeci de mii de dolari, inclusiv o sută treizeci şi şapte de plăţi către persoane care primiseră bani şi din alte conturi ale lui Epstein.

Documentele mai arată că retragerile mari de numerar din conturile fundaţiei erau justificate formal drept cheltuieli de combustibil pentru călătorii externe, însă fără chitanţe sau alte documente justificative. Ancheta subliniază că acest tipar este extrem de suspect, mai ales în contextul antecedentelor penale ale lui Epstein.

Publicarea acestor dosare face parte dintr-un proces amplu iniţiat în baza unei legi adoptate recent de Congresul Statelor Unite şi semnate de Donald Trump, care obligă autorităţile americane să desecretizeze documentele din caz. Materialele vizează trei anchete distincte, desfăşurate în anii două mii cinci, două mii opt şi două mii nouăsprezece, şi includ mii de fotografii şi transcrieri.

Demersul a fost criticat de parlamentari democraţi şi de unii republicani, care acuză faptul că nu toate documentele au fost publicate la termenul stabilit de lege. Liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer, a calificat procesul drept lipsit de transparenţă.

O parte semnificativă a materialelor rămâne însă sever cenzurată. Un dosar de o sută nouăsprezece pagini privind mărturia în faţa marelui juriu care l-a inculpat pe Epstein la New York este publicat integral cu pasaje acoperite, deşi un judecător aprobase divulgarea acestuia.

Procurorul general adjunct Todd Blanche a declarat că autorităţile au identificat peste o mie două sute de victime care trebuie protejate şi că alte sute de mii de documente vor fi publicate în săptămânile următoare, după anonimizarea identităţilor.

La o primă analiză, dosarele nu aduc dezvăluiri complet noi, dar readuc în prim-plan nume sonore. Printre fotografiile publicate se regăsesc imagini cu Bill Clinton alături de Ghislaine Maxwell, aceasta din urmă fiind condamnată la douăzeci de ani de închisoare pentru complicitate la trafic sexual de minori. Clinton apare şi în alte fotografii alături de femei a căror identitate este mascată.

În dosare apar şi imagini cu Donald Trump, într-un album aflat în biroul lui Epstein, precum şi cu alte personalităţi internaţionale, inclusiv Michael Jackson şi Mick Jagger.

Pentru unele victime, publicarea documentelor are o valoare simbolică majoră. Maria Farmer, una dintre femeile care l-au acuzat pe Epstein încă din anii nouăzeci, a declarat că este important faptul că plângerea sa din anul o mie nouă sute nouăzeci şi şase, adresată FBI şi ignorată la acea vreme, apare acum în dosarele oficiale, confirmând amploarea şi vechimea abuzurilor.