
Șeful Tribunalului București, în centrul disputei dintre PNL și contestatarii lui Ilie Bolojan
Cosmin Sterea-Grossu, președintele delegat al Tribunalului București, a ajuns în centrul confruntării dintre conducerea PNL și gruparea care contestă autoritatea lui Ilie Bolojan. Cu doar trei zile înaintea înregistrării procesului privind Congresul Extraordinar al partidului, conducerea instanței a aprobat, la propunerea sa, constituirea unor completuri specializate pentru litigiile referitoare la partidele politice. Magistratul este, în același timp, un critic public al reformelor promovate de Bolojan în sistemul judiciar.
Conflictul intern din PNL a depășit granițele unei confruntări politice și s-a mutat în instanță, unde contestatarii lui Ilie Bolojan încearcă să anuleze sau să suspende deciziile adoptate de noua conducere a partidului.
În centrul controversei se află acum și Cosmin Sterea-Grossu, președintele Tribunalului București, instanța căreia i-au revenit procesele privind validitatea Congresului Extraordinar al PNL și hotărârile adoptate de conducerea liberală.
La 23 iunie 2026, conducerea Tribunalului București a aprobat, la propunerea președintelui delegat al instanței, constituirea unor completuri specializate pentru soluționarea dosarelor privind persoanele juridice, inclusiv partidele politice. Măsura a intrat în vigoare în ziua următoare.
Trei zile mai târziu, la Tribunalul București a fost înregistrată acțiunea prin care un grup de liberali a cerut suspendarea hotărârii privind convocarea Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie.
Coincidența temporală dintre cele două momente a provocat o reacție dură din partea conducerii PNL.
PNL acuză constituirea unor completuri „fără precedent”
Potrivit PNL, în urma deciziei Tribunalului București, numai șase judecători dintre cei peste 100 care activează în instanță ar putea soluționa dosarele referitoare la partidele politice.
Liberalii susțin că judecătorii au fost desemnați direct de conducerea instanței și afirmă că măsura ar eluda regulile privind specializarea secțiilor și completurilor.
„Brusc, în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul București a constituit șase completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice”, a transmis partidul.
PNL a calificat măsura drept „o decizie fără precedent” și a anunțat că va folosi toate mijloacele legale pentru a o contesta.
Aceste afirmații reprezintă poziția politică a partidului. Până în prezent, nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să constate că înființarea completurilor ar fi fost nelegală.
Prima decizie favorabilă grupării anti-Bolojan
Contestatarii lui Ilie Bolojan au obținut deja o primă soluție favorabilă la Tribunalul București.
Instanța a dispus suspendarea hotărârii Consiliului Național al PNL prin care fusese convocat Congresul Extraordinar. Decizia nu este definitivă și urmează să fie contestată de conducerea partidului.
Cosmin Sterea-Grossu nu a făcut parte din completul care a pronunțat soluția.
Rolul său documentat este unul administrativ: în calitate de președinte al Tribunalului București, el a propus constituirea completurilor specializate cărora le pot fi repartizate litigiile privind partidele politice.
Distincția este esențială. Nu există dovezi publice că președintele Tribunalului ar fi intervenit în soluția concretă pronunțată de judecători.
În același timp, atribuțiile administrative ale unui președinte de instanță sunt suficient de importante pentru ca orice decizie privind structura și componența completurilor să fie analizată atent, mai ales atunci când este vorba despre dosare cu miză politică națională.
Cine este Cosmin Sterea-Grossu
Cosmin Sterea-Grossu conduce Tribunalul București din 22 ianuarie 2026, în baza unei delegări aprobate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Site-ul oficial al instanței îl indică drept președinte și membru al Colegiului de conducere.
Numirea sa nu s-a făcut prin concurs pentru ocuparea definitivă a postului, ci prin delegare temporară.
Sterea-Grossu a absolvit Facultatea de Drept a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în perioada 2009–2013, după care a urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii.
Și-a început cariera ca auditor de justiție și a devenit ulterior judecător stagiar la Judecătoria Sectorului 1 București.
În ianuarie 2017 a fost numit judecător la Judecătoria Sectorului 4, unde a activat până la detașarea sa la Consiliul Superior al Magistraturii.
Patru ani în afara sălii de judecată
Între februarie 2021 și decembrie 2025, Cosmin Sterea-Grossu a fost detașat la CSM, unde a condus Serviciul de informatică și statistică judiciară.
În această perioadă, magistratul nu a desfășurat activitate curentă de judecată, profilul său profesional fiind orientat către administrarea și digitalizarea sistemului judiciar.
La sfârșitul anului 2025, detașarea sa la CSM a încetat, iar Sterea-Grossu a revenit în instanță.
Potrivit informațiilor publicate de presă și declarațiilor judecătoarei Ana Maria Puiu, el activase efectiv la Tribunalul București de aproximativ trei săptămâni atunci când a fost delegat președinte.
Această situație a devenit unul dintre principalele argumente ale criticilor numirii sale.
Fără experiență anterioară la conducerea unei instanțe
Din parcursul său profesional public nu rezultă că Sterea-Grossu ar mai fi condus anterior o judecătorie, un tribunal sau o altă instanță.
Înainte de a deveni președintele Tribunalului București, el deținuse o funcție administrativă și tehnică în cadrul CSM.
Criticii săi au remarcat că experiența în coordonarea unor proiecte informatice și a unei structuri administrative nu este echivalentă cu experiența necesară pentru conducerea celei mai mari instanțe din țară.
Susținătorii săi au invocat însă capacitatea sa de organizare, experiența în implementarea proiectelor complexe și cunoașterea sistemelor informatice judiciare.
Colegiul de conducere al Curții de Apel București a apreciat că magistratul poate asigura „unitatea de acțiune”, „unitatea de direcție” și coerența managementului instanței.
Printre obiectivele atribuite acestuia s-au numărat echilibrarea volumului de activitate, evaluarea corectă a muncii judecătorilor și unificarea procedurilor administrative.
Patru judecători și-au exprimat acordul pentru funcție
Cosmin Sterea-Grossu nu a fost singurul magistrat care și-a exprimat disponibilitatea pentru preluarea conducerii Tribunalului București.
Potrivit documentelor și informațiilor publicate în presă, patru judecători și-au dat acordul pentru delegare:
- Alinel Bodnar;
- Alexandru Cobîscan;
- Ana Maria Puiu;
- Cosmin Sterea-Grossu.
Primii trei magistrați activaseră deja de mai mult timp în cadrul Tribunalului București.
Ana Maria Puiu a susținut că Sterea-Grossu a fost preferat în fața celor trei vicepreședinți ai instanței, a opt președinți de secție și a unor judecători cu o vechime mult mai mare în tribunal și în magistratură. Aceasta a acuzat public că sistemul delegărilor ar favoriza persoanele „simpatizate” de structurile de conducere ale sistemului judiciar.
Numirea sa a fost atacată la Înalta Curte
Ana Maria Puiu nu s-a limitat la criticile publice. Judecătoarea a atacat la Înalta Curte de Casație și Justiție hotărârea Secției pentru judecători a CSM și decizia Colegiului de conducere al Curții de Apel București prin care Sterea-Grossu fusese propus și delegat la conducerea Tribunalului. În dosar, Cosmin Sterea-Grossu a avut calitatea de intimat, alături de CSM și Colegiul de conducere al Curții de Apel București. Inițial, Înalta Curte a respins cererea de suspendare a executării hotărârii de delegare. Ulterior, instanța supremă a respins și contestația prin care Ana Maria Puiu solicitase anularea actelor administrative care au stat la baza numirii. În consecință, delegarea lui Sterea-Grossu a rămas în vigoare. Judecătoarea contestatoare a susținut că procedura de selecție ar fi fost una neanunțată și lipsită de criterii transparente. Aceste argumente nu au fost însă validate prin admiterea acțiunii sale.
O delegare, nu un mandat obținut prin concurs
Controversa din jurul lui Sterea-Grossu trebuie analizată și în contextul mai larg al delegărilor în funcțiile de conducere din sistemul judiciar. Delegarea este, în principiu, o soluție temporară, utilizată până la ocuparea postului prin concurs sau până la revenirea titularului.
Criticii sistemului susțin că, în unele instanțe, această soluție provizorie s-a transformat într-o practică de durată, prin care funcțiile de conducere sunt ocupate fără o competiție profesională deschisă. Ana Maria Puiu a reclamat public faptul că la Tribunalul București organizarea unui concurs pentru postul de președinte ar fi fost blocată pentru o perioadă îndelungată, conducerea fiind asigurată prin delegări succesive.
Critic public al reformelor promovate de Ilie Bolojan
Profilul lui Cosmin Sterea-Grossu este relevant pentru conflictul din PNL și dintr-un alt motiv: magistratul s-a exprimat în repetate rânduri împotriva reformelor susținute de Ilie Bolojan privind statutul și pensionarea magistraților. În postări publicate pe Facebook, acesta a vorbit despre riscul „slăbirii puterii judecătorești” și a criticat modificările privind pensiile de serviciu, vârsta de pensionare și drepturile salariale ale magistraților.
Într-o postare, Sterea-Grossu a acuzat că desființarea pensiilor de serviciu ar fi prezentată într-o manieră „manipulatoare” și „cu rea-credință”.
„Acum, pe fondul demoralizator existent, desființându-se într-un mod total manipulator și cu rea-credință pensiile de serviciu, salariile vor fi repuse în discuție în aceeași manieră, tot cu minciuni și cu date trunchiate, cu postări pe Facebook de la politicieni salvatori și formatori de opinie”, a scris magistratul.
Sterea-Grossu a vorbit și despre existența unei campanii de denigrare a magistraților și a avertizat că reformele ar putea reduce atractivitatea profesiei pentru absolvenții bine pregătiți.
Puterea unui președinte de instanță
Președintele Tribunalului București nu poate dicta soluțiile completurilor și nu poate interveni legal în deliberarea judecătorilor. Funcția îi oferă însă atribuții administrative importante. Președintele participă la organizarea activității instanței, propune măsuri privind funcționarea secțiilor, urmărește repartizarea resurselor și poate iniția constituirea sau specializarea completurilor, cu respectarea procedurilor legale. Conducerea instanței are, de asemenea, un rol în evaluarea activității și în gestionarea raporturilor profesionale din interiorul tribunalului. Tocmai de aceea, deciziile administrative adoptate înaintea unor procese politice majore trebuie să fie transparente și suficient de bine motivate pentru a elimina orice suspiciune privind alegerea judecătorilor.
Un conflict politic transformat într-un test pentru justiție
Procesul dintre conducerea PNL și gruparea anti-Bolojan nu mai este doar o dispută pentru controlul partidului. Cazul a devenit și un test privind transparența administrației judiciare, independența judecătorilor și modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere din marile instanțe. Cosmin Sterea-Grossu nu a judecat personal dosarul PNL și nu există probe că ar fi influențat soluția.
În același timp, în calitate de președinte al Tribunalului București, el a inițiat măsura administrativă care a limitat la șase numărul judecătorilor specializați în litigiile partidelor, chiar înaintea unei confruntări judiciare decisive pentru viitorul celui mai mare partid din coaliția de guvernare.
Pentru protejarea încrederii publice în justiție, nu este suficient ca judecătorii să fie independenți. Procedurile prin care sunt constituite completurile și desemnați magistrații trebuie să fie și suficient de clare pentru a nu crea suspiciunea că regulile au fost schimbate în apropierea unui dosar cu miză politică.






























