Sfânta Maria Mică – Tradiții, credințe și semnificații ale Nașterii Maicii Domnului

Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică, este celebrată anual pe 8 septembrie și marchează unul dintre cele mai iubite momente ale calendarului creștin-ortodox. Această zi, primul mare praznic al noului an bisericesc, reunește credință, tradiție și bucurie comunitară, păstrând vie legătura dintre oameni și Maica Domnului.

Originea sărbătorii

Nașterea Fecioarei Maria nu este menționată în Sfânta Scriptură, ci în scrieri apocrife, în special Protoevanghelia lui Iacov din secolul al doilea. Aici este povestit cum Ioachim și Ana, părinții Mariei, după ani de rugăciuni și suferință pentru că nu aveau copii, au primit-o ca dar de la Dumnezeu. Biserica a început să prăznuiască oficial această zi în secolele V–VI, mai întâi în Ierusalim, pe locul considerat casa părinților ei, iar mai târziu sărbătoarea s-a extins în întregul spațiu creștin, rămânând fixată la 8 septembrie.

Tradiții și obiceiuri

În sate și orașe, ziua de Sfânta Maria Mică este marcată prin slujbe speciale, rugăciuni și aducerea roadelor pământului pentru a fi binecuvântate. Gospodinele pregătesc colaci și plăcinte, iar roadele livezilor – mere, prune, struguri – sunt împărțite vecinilor și rudelor. În multe locuri, femeile care își doresc copii se roagă Fecioarei Maria pentru binecuvântare, iar cele însărcinate pentru o naștere ușoară.

Tot în această zi, candelele și lumânările aprinse în fața icoanelor simbolizează rugăciunea pentru sănătate, protecție și bunăstare. Copiii primesc mici daruri, iar mesele sunt încărcate de bucate pregătite cu grijă, semn al ospitalității și al comuniunii.

Superstiții și interdicții

Tradiția populară păstrează numeroase superstiții legate de Sfânta Maria Mică. Nu se spală rufe, nu se face curățenie și nu se lucrează la câmp, pentru a nu atrage ghinionul. Se spune că plantele medicinale culese după această zi își pierd puterea, iar aprinderea focului în casă ar aduce boală. De asemenea, vremea din 8 septembrie arată cum va fi toamna: dacă plouă, urmează un sezon rece și ploios, iar dacă e soare, recoltele vor fi bogate.

Un obicei răspândit în zonele rurale este cel al schimbării pălăriilor cu căciuli, semn al apropierii frigului, păstrat în vorba populară: „O trecut Sântă Măria, leapădă și pălăria”.

Semnificația religioasă

Pentru Biserica Ortodoxă, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului are o profundă semnificație: este începutul planului divin de mântuire, prin venirea pe lume a celei care avea să-L nască pe Hristos. Este, totodată, primul praznic mare al anului bisericesc și un moment de bucurie pentru credincioși, care se simt ocrotiți de Maica Domnului.

Ziua numelui

Pe lângă importanța religioasă, ziua de 8 septembrie este și prilej de sărbătoare pentru milioane de români care poartă numele Maria, Marian sau derivatele acestora. Pentru mulți, urările de „La mulți ani!” se aud atât de Sfânta Maria Mare (15 august), cât și acum, la început de toamnă.

O sărbătoare a credinței și comunității

De-a lungul secolelor, sărbătoarea de 8 septembrie a devenit un reper al vieții spirituale românești. Ea aduce împreună rugăciunea, tradițiile populare și bucuria de a fi împreună, întărind convingerea că Fecioara Maria este mijlocitoarea și ocrotitoarea tuturor. Sfânta Maria Mică rămâne, astfel, nu doar un moment de evlavie, ci și o celebrare a speranței, a purității și a legăturii sacre dintre credincioși și Maica Domnului.