Sfântul Ștefan, primul martir creștin, sărbătorit de creștini în a treia zi de Crăciun

Astăzi, în a treia zi de Crăciun, creștinii ortodocși din întreaga lume îl sărbătoresc pe Sfântul Ștefan, primul martir al creștinătății, cel care a vestit și mărturisit cu credință profundă învățăturile lui Iisus Hristos. Peste 500.000 de români care poartă numele Sfântului Ștefan sau derivate ale acestuia își celebrează astăzi onomastica.

Cine a fost Sfântul Ștefan?

Sfântul Ștefan, un tânăr de origine iudaică, a fost unul dintre cei șapte diaconi aleși de Sfinții Apostoli pentru a-i ajuta în misiunea lor în Ierusalim. El avea un rol crucial în împărțirea bunurilor comunității, în special a hranei, și era cunoscut drept un om plin de credință și înțelepciune. În rândul diaconilor, Sfântul Ștefan s-a remarcat prin învățăturile sale profunde, fiind numit Arhidiacon.

Numele său, de origine greacă, înseamnă „coroană” și simbolizează cununa martiriului pe care a primit-o pentru credința sa neclintită.

Sfântul Ștefan a fost acuzat de Sinedriu de blasfemie împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu, pe baza mărturiilor false. În fața acuzațiilor, el a răspuns cu o apărare inspirată, arătând legătura dintre Legea Veche și învățăturile lui Iisus Hristos. Totuși, furia celor care l-au judecat a culminat cu scoaterea lui afară din cetate, unde a fost omorât cu pietre. În timpul execuției, Ștefan s-a rugat pentru iertarea călăilor săi, rostind cuvintele: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.

Martiriul său a lăsat o amprentă profundă asupra creștinătății timpurii. Saul, un tânăr prezent la execuție, a fost impresionat de sacrificiul Sfântului Ștefan și, după convertirea sa pe drumul Damascului, a devenit Apostolul Pavel, unul dintre cei mai mari vestitori ai credinței creștine.

Deși nu există obiceiuri specifice pentru această zi, mulți creștini păstrează tradiția de a aduce în casă icoana Sfântului Ștefan pentru sănătate și spor. Se spune că această icoană este un dar binevenit, aducând binecuvântări celor care o primesc. Totodată, persoanele aflate în conflict sunt îndemnate să se împace, urmând exemplul de iertare al Sfântului Ștefan.

Tradiții și obiceiuri

În satele românești, această zi este respectată de cei care poartă numele sfântului, dar și de cei care îi recunosc sacrificiul. În trecut, numele de sfânt era ales cu mare grijă pentru a asigura protecție și binecuvântare nou-născutului.

Peste 500.000 de români își sărbătoresc astăzi ziua onomastică. Printre cele mai frecvente nume derivate se numără Ștefan, Ștefania, Fane, Ștefănel sau Fănel. Chiar dacă în viața cotidiană aceste nume sunt adesea înlocuite cu diminutive, ziua onomastică rămâne un moment de celebrare a identității spirituale.

Un exemplu de credință și sacrificiu

Sfântul Ștefan, celebrat în a treia zi de Crăciun, rămâne un simbol al curajului, credinței și iertării. Sacrificiul său a deschis calea pentru o tradiție de martiri creștini care au luptat pentru a-și păstra credința, devenind un exemplu demn de urmat pentru toți credincioșii.

Astăzi, pe lângă urările de „La mulți ani!” adresate celor care îi poartă numele, să ne amintim de mesajul său de iertare și iubire, valori fundamentale ale credinței creștine.