Trump își pune numele pe America

Administrația Trump și aliații republicani au declanșat o amplă campanie de personalizare a simbolurilor federale americane, de la pașapoarte și monede comemorative până la clădiri publice, programe guvernamentale și chiar proiecte militare. Inițiativa, prezentată oficial ca parte a celebrării a două sute cincizeci de ani de la independența Statelor Unite, stârnește controverse puternice într-o țară în care asemenea onoruri sunt rezervate, de regulă, liderilor dispăruți.

Donald Trump, aliații săi din Congres, oficialii numiți de el și diverse instituții federale controlate de administrația sa încearcă să imprime numele, imaginea și semnătura președintelui pe o serie tot mai mare de simboluri publice americane. Este o ofensivă de imagine fără precedent recent, finanțată în multe cazuri din bani publici și justificată prin apropierea aniversării a două sute cincizeci de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite.

Pentru Trump, asocierea numelui propriu cu clădiri, produse, spații și proiecte nu este o noutate. Întreaga sa carieră de om de afaceri a fost construită pe transformarea numelui „Trump” într-un brand vizibil pe hoteluri, turnuri, terenuri de golf și produse comerciale. Diferența este că, de această dată, nu mai este vorba despre proprietăți private, ci despre instituții, documente, programe și simboluri ale statului american.

Controversa este amplificată de faptul că Trump rămâne o figură politică profund divizivă. Popularitatea sa se menține la un nivel scăzut, iar criticii consideră că plasarea imaginii unui președinte în funcție pe documente oficiale, clădiri publice sau monede evocă mai degrabă practici asociate regimurilor autoritare decât tradiției republicane americane.

În Statele Unite, onorurile oficiale de acest tip sunt acordate, în mod obișnuit, după moartea unei personalități. Președinții americani ajung pe bancnote, monede, clădiri federale sau monumente după ce istoria a avut timp să le judece mandatul. Tocmai de aceea, insistența administrației Trump de a folosi imaginea președintelui în funcție provoacă reacții dure în rândul democraților, al unor experți în drept constituțional și al unei părți a opiniei publice.

Democrații au introdus proiecte de lege care ar interzice folosirea numelui lui Trump pe clădiri federale sau pe monede, dar aceste inițiative au șanse reduse să treacă de Congres. În același timp, republicanii încearcă să oficializeze tot mai multe denumiri legate de președinte, însă nici aceste demersuri nu înaintează ușor.

Unul dintre cele mai vizibile exemple este legat de pașapoarte. Documentele oficiale de călătorie realizate pentru comemorarea a două sute cincizeci de ani de la independența Statelor Unite ar urma să includă imaginea lui Donald Trump deasupra Declarației de Independență, în oglindă cu o reprezentare a părinților fondatori. Nu este clar câte astfel de pașapoarte vor fi emise, dar varianta cu Trump ar urma să devină documentul standard eliberat de biroul de pașapoarte din Washington, atunci când va fi disponibilă.

O altă premieră vizează bancnotele americane. Semnătura lui Donald Trump ar urma să apară pe moneda de hârtie emisă pentru aniversarea semiquincentenarului, termenul folosit pentru marcarea a două sute cincizeci de ani de existență a Statelor Unite. În mod normal, pe bancnote apare semnătura secretarului Trezoreriei, nu a președintelui. Folosirea semnăturii lui Trump ar reprezenta, astfel, o abatere simbolică majoră de la tradiția administrativă americană.

Administrația merge și mai departe în zona monetară. Comisia de Arte Frumoase, controlată de persoane numite de Trump, a propus o monedă comemorativă de aur pe care să apară chipul președintelui. Pe una dintre fețe, Trump este reprezentat într-o postură solemnă, cu pumnii sprijiniți pe biroul Resolute din Biroul Oval. Pe cealaltă față apare un vultur în zbor. Membrii comisiei ar fi dorit ca moneda să fie cât mai mare, cu un diametru de cel puțin doi inci.

Există și inițiative republicane pentru plasarea chipului lui Trump pe bancnota de o sută de dolari sau chiar pe o posibilă bancnotă de două sute cincizeci de dolari. Aceste planuri se lovesc însă de o problemă legală importantă: legislația americană interzice folosirea imaginii unei persoane în viață pe bancnotele de hârtie.

O situație similară apare și în cazul monedelor de un dolar. Departamentul Trezoreriei încearcă să promoveze o monedă specială de un dolar cu imaginea lui Donald Trump, tot în contextul aniversării naționale. Și aici există obstacole legale, deoarece normele americane prevăd că imaginea unui președinte nu poate apărea pe monede decât după cel puțin doi ani de la moartea acestuia.

Brandul Trump este folosit și pentru un program de imigrație de lux. Așa-numitul „Gold Card” a fost descris de președinte drept „un green card pe steroizi”. Departamentul Comerțului a încercat să vândă acces accelerat la rezidență în Statele Unite pentru un milion de dolari de persoană, cu ambiția declarată de a atrage până la un trilion de dolari. Estimarea se baza pe ideea că două sute de mii de persoane ar putea cumpăra acest statut special. Până în aprilie, însă, doar o singură persoană se calificase.

Numele sau simbolistica președintelui apare și în zona militară. Un nou avion de luptă de generația a șasea, dezvoltat pentru Pentagon de Boeing, va fi numit F-patruzeci și șapte. Alegerea este interpretată ca o trimitere la faptul că Trump este al patruzeci și șaptelea președinte al Statelor Unite în al doilea său mandat.

În decembrie, Trump a anunțat și apariția unei noi clase de nave de luptă care ar urma să fie numită „clasa Trump”. Nu este limpede dacă o navă propriu-zisă va ajunge, în final, să poarte numele său, mai ales că proiectele navale de acest tip au termene de producție îndelungate. Frustrarea președintelui față de ritmul lent al programului ar fi contribuit inclusiv la demiterea secretarului Marinei în primăvară.

Administrația a folosit numele Trump și pentru promisiunea reducerii prețurilor la medicamente. Platforma guvernamentală care ar urma să conecteze pacienții cu producătorii de medicamente poartă numele TrumpRx. Deocamdată, nu este clar dacă acest site va duce efectiv la scăderea costurilor pentru pacienți, dar alegerea denumirii confirmă strategia mai largă de transformare a programelor publice în instrumente de promovare a președintelui.

În zona politicilor sociale, așa-numitele „conturi Trump” au fost incluse în legislația fiscală adoptată de republicani în două mii douăzeci și cinci. Statul federal va depune o mie de dolari în conturi speciale de investiții pentru nou-născuți eligibili. Spre deosebire de alte inițiative simbolice, această denumire a fost consacrată direct prin lege.

Nici parcurile naționale nu au scăpat de campania de personalizare. Permisele anuale pentru accesul în parcurile naționale, emise în contextul aniversării independenței, ar urma să înlocuiască imaginile unor peisaje naturale cu imaginea lui Donald Trump. Decizia a provocat furia unor vizitatori și a determinat o organizație de mediu să dea în judecată administrația pentru a opri schimbarea.

Un alt episod controversat privește Centrul Kennedy pentru Artele Spectacolului. Deși legea recunoaște instituția drept memorial dedicat fostului președinte John F. Kennedy, administrația Trump a adăugat numele lui Donald Trump înaintea numelui Kennedy pe un perete al clădirii. O administrație viitoare ar putea elimina inscripția, însă gestul a fost interpretat ca o încercare de rescriere simbolică a spațiului public. Trump a numit în consiliul centrului mai mulți susținători ai săi, iar numeroși artiști au refuzat să performeze acolo sub actuala conducere.

O situație asemănătoare s-a produs la Institutul American pentru Pace, o organizație slăbită considerabil la începutul celui de-al doilea mandat Trump. Fără o lege adoptată de Congres, administrația a schimbat totuși inscripția de pe clădire, plasând numele Donald J. Trump deasupra denumirii instituției. Președintele a susținut că merită această onoare deoarece ar fi negociat încheierea mai multor conflicte internaționale, afirmație făcută înainte de izbucnirea războiului cu Iranul.

Imaginea lui Trump a fost afișată și pe bannere de mari dimensiuni amplasate pe clădiri federale din Washington. Portretul său a apărut, în diferite momente, pe clădirile Departamentului Muncii, Departamentului Agriculturii și, cel mai controversat, pe sediul Departamentului Justiției. Pentru critici, aceste imagini amintesc de propaganda vizuală a regimurilor autoritare, în care liderul este prezentat ca figură omniprezentă a statului.

În Florida, legislativul statului și guvernatorul au aprobat redenumirea aeroportului internațional din Palm Beach, aflat în apropierea reședinței Mar-a-Lago, în „President Donald J. Trump International Airport”. Departamentul Transporturilor intenționează să schimbe și codul aeroportului din PBI în DJT, inițialele președintelui.

Nu toate omagiile vin însă din bani publici. Susținătorii privați ai lui Trump contribuie și ei la cultul imaginii prezidențiale. O companie din zona criptomonedelor a comandat o statuie aurie a președintelui, dezvelită recent la Doral, terenul său de golf din Florida.

În același timp, libertatea de exprimare permite și forme ironice sau critice de reprezentare. Serviciul Parcurilor Naționale a autorizat instalarea temporară a unor statui în care Donald Trump apărea alături de Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat, decedat între timp. Cei doi s-au cunoscut în trecut, însă Trump nu a fost acuzat de vreo infracțiune legată de Epstein și a susținut că s-a îndepărtat de acesta la începutul anilor două mii.

Există și locuri unde numele lui Trump nu va ajunge, cel puțin deocamdată. Administrația a încercat să condiționeze deblocarea unor miliarde de dolari pentru un proiect major de infrastructură în zona New York de acceptarea redenumirii Penn Station și a Aeroportului Dulles după Donald Trump. Democrații au refuzat, iar un judecător federal a dispus ulterior eliberarea fondurilor.

În paralel, Trump pregătește proiecte monumentale care, chiar dacă nu îi poartă oficial numele, îi vor fi inevitabil asociate. Printre acestea se numără o sală de bal masivă adăugată Casei Albe și un arc triumfal amplasat în apropierea Cimitirului Național Arlington. Pentru președinte, asemenea construcții ar putea deveni parte a propriei moșteniri politice și arhitecturale.

În centrul întregii dispute se află o întrebare mai profundă despre natura puterii prezidențiale și despre limitele simbolice ale democrației americane. Pentru susținători, Trump este un lider care merită omagiat încă din timpul mandatului. Pentru critici, transformarea instituțiilor statului în vitrine ale unui singur om reprezintă o ruptură periculoasă de tradiția republicană și un semn al personalizării excesive a puterii.