Trump vrea „naționalizarea” alegerilor înainte de midterms

Președintele american susține că preluarea controlului asupra alegerilor în 15 state ar preveni votul ilegal, o afirmație contestată dur, care reaprinde temerile privind corectitudinea scrutinelor din SUA.

Președintele Statelor Unite a stârnit controverse majore după ce a sugerat, într-un podcast conservator, că oficiali republicani din mai multe state ar trebui să „preia” și să „naționalizeze” alegerile, cu scopul declarat de a împiedica votul ilegal al imigranților fără acte. Afirmațiile vin cu mai puțin de un an înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului și au generat reacții puternice din partea opoziției și a experților în drept constituțional.

În intervenția sa, Donald Trump a susținut că Partidul Republican riscă să nu mai câștige alegeri dacă nu oprește ceea ce el numește un aflux de voturi ilegale. El a afirmat că imigranții ar fi fost „aduși” în Statele Unite pentru a vota și a cerut explicit ca alegerile din cel puțin 15 state să fie „naționalizate”, adică scoase de sub controlul autorităților locale și gestionate într-o formă centralizată.

Declarațiile sunt în contradicție cu datele oficiale și cu numeroase investigații independente care arată că votul non-cetățenilor este extrem de rar și nu are impact asupra rezultatelor electorale. Cu toate acestea, retorica președintelui alimentează temeri privind posibile încercări de subminare a procesului democratic.

Trump a reluat și acuzații mai vechi legate de alegerile prezidențiale din 2024, susținând că ar fi câștigat în anumite state care, potrivit rezultatelor oficiale, au fost pierdute. El a făcut referire la Georgia, unde autoritățile federale au obținut recent, prin mandat judecătoresc, acces la sute de cutii cu buletine de vot și materiale electorale, într-o anchetă legată de presupuse nereguli. Președintele a sugerat că din această investigație ar putea rezulta „lucruri interesante”.

Casa Albă a încercat să tempereze reacțiile, precizând că președintele „crede în Constituția Statelor Unite”, dar consideră că au existat „fraude și nereguli” în alegeri și susține introducerea obligatorie a actelor de identitate la vot la nivel național. Purtătorul de cuvânt a subliniat că această măsură este, în opinia administrației, una „populară și de bun-simț”.

Democrații au reacționat dur. Un senator de rang înalt a avertizat că declarațiile președintelui indică o amenințare pe termen lung la adresa securității electorale, nu doar pentru alegerile din 2026, ci și pentru cele prezidențiale din 2028. „Este vorba despre riscul ca tactici similare sau chiar mai agresive să fie folosite pentru a perturba alegeri libere și corecte”, a spus acesta.

Constituțional, organizarea alegerilor în Statele Unite este responsabilitatea fiecărui stat, iar rolul guvernului federal este limitat la protejarea drepturilor fundamentale ale alegătorilor și la prevenirea discriminării. O preluare directă a controlului asupra alegerilor de către autoritățile federale ar reprezenta o schimbare radicală a acestui sistem.

În paralel, Congresul dezbate mai multe proiecte de lege care ar putea modifica semnificativ regulile electorale. Un proiect susținut de republicani ar impune dovada cetățeniei la înscrierea pe listele electorale, ar restrânge drastic votul prin corespondență și ar introduce sancțiuni penale pentru funcționarii electorali care înregistrează alegători fără documente complete. O versiune mai dură, prezentată recent, ar interzice votul prin corespondență universal, votul preferențial și ar crea un sistem național de audit al alegerilor.

Criticii avertizează că aceste inițiative, coroborate cu declarațiile președintelui, riscă să submineze încrederea publicului în procesul electoral și să transforme alegerile într-un nou câmp de luptă politică, cu implicații majore pentru democrația americană.