Valul de solidaritate din magistratură a explodat într-o singură zi
Peste 500 de semnături într-o singură zi
Valul de solidaritate din magistratură a explodat într-o singură zi: peste cinci sute de judecători și procurori au semnat public un mesaj de sprijin pentru colegii care au vorbit despre „justiția capturată”, într-un moment în care sistemul pare să se închidă defensiv, iar vocile critice reclamă presiuni și acțiuni disciplinare.
Numărul magistraților care și-au asumat public solidaritatea cu judecătorii intervievați în documentarul Recorder a crescut rapid, ajungând la 518 semnături în doar o zi de la lansarea apelului. Inițiativa, pornită joi seară și amplificată vineri dimineață prin aderarea a încă peste trei sute de judecători și procurori, conturează una dintre cele mai ample reacții colective din interiorul sistemului judiciar din ultimii ani.
În fruntea listei de semnatari se află Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European, alături de judecătoare de la Curtea de Apel București, magistrați pensionari din aceeași instanță și de la Înalta Curte, dar și procurori și judecători din mai multe structuri. Potrivit datelor agregate din listă, între semnatari se regăsesc 33 de judecători ai Curții de Apel București, 18 procurori din DNA și 61 din DIICOT, alături de magistrați din parchete și instanțe din țară, inclusiv procurori și judecători pensionari.
Mesajul public este formulat ca o delimitare de reflexul tăcerii și ca o apărare a celor care au ales să vorbească. Semnatarii transmit că „tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol” și insistă că adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. În același timp, textul avertizează că problemele semnalate nu sunt izolate, ci țin de disfuncționalități „profunde și sistemice”, care cer o reformă „reală, onestă”, pentru ca justiția să rămână „liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”.
Într-o intervenție asociată apelului, Laura Codruța Kövesi își exprimă îngrijorarea față de informațiile recente care afectează independența și reputația magistraturii, dar și față de felul în care autoritățile au reacționat la aceste semnale. Ea invocă hotărârea CEDO în cauza „Kövesi contra României”, subliniind că instanța europeană a stabilit în mod clar că magistrații beneficiază de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea justiției.
Documentarul „Justiție capturată”, publicat marți seară, a declanșat o confruntare directă între două reflexe ale sistemului: cel de autoprotecție instituțională și cel de autodepășire prin expunere a problemelor. În timp ce investigația pune accent pe efectele prescrierilor, pe mecanismele de putere și pe apropierea dintre anumiți magistrați și politicieni, reacția celor 518 semnatari mută discuția din zona polemicii în zona unei presiuni interne fără precedent: magistrați care cer, explicit, ca semnalele de alarmă să nu fie tratate ca indisciplină, ci ca ultimă formă de loialitate față de profesie.
Miza acestui moment nu este doar una de imagine, ci de direcție. Într-un sistem în care, spun criticii, instrumentele disciplinare pot fi percepute ca amenințare, solidaritatea publică devine un scut colectiv: o încercare de a arăta că „a spune” nu mai poate fi izolat, pentru că a fost preluat de sute. Iar această masă critică schimbă raportul de forțe: nu mai vorbim despre curajul câtorva, ci despre un semnal intern care cere răspunsuri, nu sancțiuni.
