Von der Leyen felicită România pentru progresul în ceea ce privește reformele, după întâlnirea cu Florin Cițu cu privire la PNRR

 

”Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza cât mai curând posibil un Plan solid de Redresare și Reziliență”, subliind progresul în ceea ce privește reformele.

 

 

La rândul său, premierul României a scris pe Facebook și pe Twitter că România are un plan ambițios de creștere economică sustenabilă, în urma pandemiei, iar negocierile și întâlnirile continuă și mâine.

 

 

Florin Cîțu a avut o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Premierul a mers la Bruxelles alături de mai mulţi miniştri, pentru a negocia proiectele care vor primi finanţare prin PNRR, iar majoritatea întâlnirilor cu comisarii europeni sunt programate miercuri.

 

Autoritățile au anunțat că vor depune PNRR la Bruxelles la finalul acestei luni, cu o lună întârziere față de termenul stabilit. 14 state au depus deja la CE planurile naţionale pentru finanțare.

 

Premierul Florin Cîțu a susținut luni că România va fi printre singurele țări din UE care va atrage toți cei 29,2 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că acest plan reprezintă soluția cea mai bună pentru accelerarea creșterii economice.

 

• „Voi pleca la Bruxelles zilele următoare. Pandemia va trece, avem dozele şi va trece această situaţie şi trebuie să ne gândim la cum accelerăm creşterea economică în perioada următoare. Soluţia pe care o avem acum este de a avea un PNRR de succes, să atragem cei 29,2 miliarde şi vă spun că se poate şi eu cred că vom fi printre singurele ţări din Uniunea Europeană care va atrage toţi aceşti bani”, a susținut Cîțu.

Coaliția de guvernare a agreat proiecte de 29 de miliarde de euro pentru finanțare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), față de peste 40 de miliarde de euro, inițial, iar ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, spunea că există diferenţe de opinie între Guvern şi Comisia Europenă, dar „nu este nimic dramatic”.                                                         

 

• Sunt 350 de linii de investiţie în PNRR. (…)
• În cele mai multe cazuri vorbim de o reducere a sumelor, pentru că au fost cazuri în care, aşa cum ne aşteptam, nu aveam o fundamentare foarte bună a fluxurilor. Nu este nimic dramatic.
• M-aş abţine însă de la a da detalii pentru că aş vorbi de nişte negocieri în curs. De altfel, dacă aţi observat eu am ţinut aceste negocieri cu Comisia Europeană destul de low profile, ca să zic aşa. Adică nu am simţit nevoia să facem negocierile publice. Nicăieri, în nicio ţară, nu s-au făcut negocierile publice”, spunea Cristian Ghinea, la Digi 24, întrebat cum s-a ajuns de la proiecte de 40 de miliarde de euro la 29 de miliarde de euro.

Ghinea a explicat că mai sunt puncte în care există diferenţe de opinie între Guvern şi Comisia Europenă, precum fondul pentru Unităţile Administrativ Teritoriale sau fondurile pentru cultură.

 

HotNews.ro a scris, citând surse oficiale, că o “tăiere” importantă ar putea afecta capitolul educație pentru proiectele prevăzute inițial să fie finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru care alocarea inițială era de 4,4 miliarde de euro, iar o reducere semnificativă va fi pentru universități.

 

Miniştrii Proiectelor Europene şi Educaţiei, Cristian Ghinea şi Sorin Cîmpeanu, au transmiscă s-a impus o reducere a alocărilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență de la 42 la 29,2 miliarde euro, ceea ce presupune o ajustare a alocărilor pentru toate domeniile. Astfel, este redusă și alocarea pentru proiectul ”România educată”, dar România, cu 12% fonduri direcţionate către educaţie, tot are o alocare peste media europeană, susțin cei doi miniștri.

 

Ulterior, Consorțiul Universitaria – din care fac parte Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București – a atras atenția că Guvernul a decis reducerea cu aproximativ 70% a fondurilor alocate învățământului superior pentru investiții prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar decizia este una periculoasă. Rectorii celor cinci universități spun că o țară care refuză să facă investiții majore în educație este una condamnată pentru a deveni o colonie științifică și tehnologică și vulnerabilă la demagogie și fake news.