Judecător cu vocație etică: Dacian Cosmin Dragoș, noul nume de la Curtea Constituțională

Profesor universitar, expert internațional și promotor consecvent al integrității academice, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele României, Nicușor Dan, în funcția de judecător al Curții Constituționale, pentru un mandat de nouă ani. Decizia, semnată la 8 iulie 2025, vine într-un moment în care România are nevoie acută de repere solide în materie de etică, drept și independență instituțională.

Numirea profesorului Dragoș, cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și conducător de doctorat, este nu doar o recunoaștere a unei cariere academice impresionante, ci și un gest cu greutate simbolică. Într-un climat politic în care principiile sunt adesea relativizate, noul judecător al Curții Constituționale se remarcă tocmai prin consecvența sa morală și profesională.

Dacian Cosmin Dragoș este cunoscut în mediul juridic și academic pentru contribuția sa substanțială la elaborarea Codului de procedură administrativă și a Codului Administrativ, pentru expertiza sa în domeniul achizițiilor publice și pentru implicarea în reformele administrației publice. Însă, dincolo de CV, Dragoș este figura unui jurist care nu a făcut niciodată rabat de la principiile etice, chiar cu prețul demisiei.

Un astfel de moment a fost episodul din 2023, legat de verdictul controversat al Consiliului Național de Etică în cazul acuzațiilor de plagiat privind teza de doctorat a ministrului Lucian Bode. Deși Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai, prezidată de Dacian Dragoș, stabilise existența unui plagiat extins, Consiliul Național de Etică – aflat în subordinea Ministerului Cercetării – a invalidat această concluzie. În semn de protest față de decizia forului național, Dragoș a demisionat, invocând o „incompatibilitate iremediabilă de principii”.

Interviurile sale ulterioare au dezvăluit mecanismele fragile și vulnerabile ale sistemului de etică academică din România. A tras semnale de alarmă privind presiunile asupra comisiilor, lipsa sprijinului juridic din partea ministerelor, interferențele politice și deciziile Curții Constituționale care limitează aria de competență a organismelor de control. Mai mult, a punctat eforturile făcute de comisiile de etică pentru a curăța sistemul de impostură, fraudă și doctorate acordate din motive convenabile politic.

Demisia sa a fost, în același timp, un gest de demnitate și un act de acuzație la adresa unui sistem care, în loc să protejeze valorile academice, pare să le negocieze. Cu toate acestea, profesorul Dragoș nu a cedat în fața cinismului și nu și-a părăsit principiile. Dimpotrivă, a continuat să se implice activ în dezbaterea publică despre reformarea educației, despre responsabilitatea comisiilor academice și despre rolul universităților în asanarea morală a societății.

Numirea sa la Curtea Constituțională trimite, astfel, un mesaj puternic: într-o Românie în care politicienii încă își etalează titlurile academice ca pe niște decorații, chiar dacă sunt obținute fraudulos, iată că se poate promova în poziții-cheie o voce a corectitudinii și a rigurozității.

Prin această desemnare, Nicușor Dan pare să reafirme angajamentul său față de independența justiției și de rolul CCR ca garant al supremației Constituției. Dacian Cosmin Dragoș nu vine din interiorul politicii, nu este exponentul niciunui partid, ci al unui alt tip de autoritate: aceea a meritului, a competenței și a verticalității.

Din 13 iulie 2025, Curtea Constituțională va avea în componența sa un judecător care știe din experiență ce înseamnă presiunea, dar și ce înseamnă să rămâi fidel adevărului. Un jurist care nu doar că înțelege legea, ci și o respectă în profunzimea ei etică.

Într-un sistem în care prea des legea e interpretată în funcție de interese, Dacian Cosmin Dragoș ar putea fi exact vocea de care are nevoie justiția constituțională din România.