CCR dezbate sesizările privind legea controlului spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace
BUCUREȘTI, 27 martie 2025 – Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se pronunțe, joi, asupra sesizărilor depuse de partidele AUR, POT și S.O.S. România, privind două proiecte legislative majore: Legea privind controlul utilizării spațiului aerian și Legea care reglementează desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României în timp de pace.
Legea controlului spațiului aerian: un nou cadru pentru siguranță și intervenție
Proiectul de lege, adoptat de Senat în calitate de for decizional la finalul lunii februarie, reglementează măsurile de control al utilizării spațiului aerian național, stabilind competențele autorităților civile și militare în prevenirea și contracararea utilizării neautorizate a acestuia.
Printre prevederile cheie se numără:
- Crearea unui cadru unitar de cooperare între instituțiile statului cu atribuții în monitorizarea și gestionarea spațiului aerian;
- Stabilirea unor situații speciale în care o aeronavă este considerată utilizatoare neautorizată a spațiului aerian, chiar dacă are autorizație, cum ar fi:
- existența unei intervenții ilicite la bord;
- prezența unor substanțe sau materiale periculoase;
- transportul de persoane sau bunuri supuse restricțiilor internaționale.
De asemenea, persoanele juridice publice și private care dețin, operează sau administrează obiective ce necesită protecție împotriva amenințărilor reprezentate de drone au obligația de a implementa măsuri specifice de securitate, conform amendamentelor adoptate.
Hotărârile privind obiectivele vizate, echipamentele necesare și cerințele tehnice se vor lua prin decizie a CSAT, la propunerea structurilor din sistemul național de apărare.
Legea privind misiunile militare în timp de pace: noi condiții pentru operații pe teritoriul României
Al doilea proiect supus dezbaterii CCR stabilește cadrul legal pentru desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare în absența stării de urgență, asediu, mobilizare sau război.
Actul normativ permite:
- Participarea Armatei României, singură sau în cooperare cu forțe armate străine, la misiuni desfășurate pe teritoriul național;
- Transferul temporar de autoritate asupra unor structuri militare române către comandanți ai forțelor străine care conduc astfel de operațiuni, în baza mesajelor aprobate de Statul Major al Apărării și înțelegerilor tehnice;
- Inițierea acestor misiuni cu aprobarea președintelui României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cazul unei deteriorări semnificative a mediului de securitate.
„Pe timpul desfășurării misiunilor și operațiilor militare, comandantului român desemnat să conducă misiunea îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante”, stipulează proiectul.
Totodată, șeful Statului Major al Apărării va avea atribuția de a dispune încetarea transferului de autoritate, în funcție de dinamica situației operaționale.
Resursele financiare și reglementările internaționale
Finanțarea acestor misiuni va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale. Proiectul menționează că desfășurarea operațiunilor se va face cu respectarea legislației românești, a tratatelor internaționale și a acordurilor tehnice bilaterale și multilaterale.
Partidele contestatare au invocat în sesizările depuse posibile încălcări ale principiilor suveranității naționale și caracterului civil al spațiului aerian. Decizia CCR este așteptată cu interes, în contextul în care ambele legi vizează domenii sensibile legate de securitatea națională, relațiile internaționale și drepturile fundamentale.
